Nu vreau să-ți ating pielea fină
Nici să mă joc în păru-l creț
Nici să te simt cald lângă mine
Nu vreau să te vreau
Nu vreau să te iubesc
Și nu mi-e dor de umorul tău pervers
Cu care mă obișnuisem într-un sens
Și toate vocile din cap îmi spun ușor
Nu mi-e dor, nu, nu mi-e dor
De umărul tău strâmb
De ochii de cățel
De mersul tău scalâmb
Și nasul urâțel
De corpul tău perfect
Și rasul de tâmpit
Nu știi cât te-ai iubit
De zâmbetul cald
Așa arogant
Și degetele lungi
Ale chitării slugi
Mirosul pielii tale
Când ești obosit
Nu știi cât Tu știi cât te-am iubit
Nu vreau să scriu o piesă despre tine
Pentru că simplu tu nu ai meritat
Dar uite-mă că -mi vine și îmi vine
Vers după vers, te-am imortalizat
Și n-ai să-mi spui tu mie cât să plâng
Sau cât să râd despre problema mea
Nu vreau nimic eu de la tine dar
Mi-ar plăcea să vrei tu măcar ceva
Nu vreau să mă mai chemi
Eu nu voi mai veni
De dorul tău mă tem
Că te voi mai iubi
Și-aș vrea să apară altcineva
Aș vrea să mă îndrăgostesc
Dar un nebun la fel că tine
Nu cred că mai găsesc